luni, 10 august 2009

si acolo sus sunt dependenti

Râuri de purpură se revarsă asupra cerului
de parca tinerii din ghetto s-ar fi hotarat sa ingroape sub graffiti toti ingerii.
Păcatul se reflectă în apa râului
si firele de iarbă se urăsc între ele
Pentru că El nu pune dop la sticla.

Oceanul a inghetat peste sirene,
Un soim s-a incurcat in aripi si-acum se prabuseste pe un pisc,
Cuvintele au uitat sa se rosteasca
iar ochii mei nu vor sa mai clipeasca de o luna
Pentru ca el mananca prea multa ciocolata.

Marea s-a varsat peste cosmopoliti
iar anotimpurile s-au napustit toate in toamna,
Fluturii si-au pliat aripile, scuturandu -si coloritul
Pentru ca el a rulat lumea intr-un joint.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu