duminică, 17 octombrie 2010

astept sa te faci scrum

Mi-ar placea sa te privesc dezamorsata,
neascunsa intre minciuni in plina explozie
napustite asupra incheieturilor tale...
Tanjesc, se-agata, respira o clipa prin texturi ferite de intelesuri cu sens unic
si mor separat
pe dupa tesuturi prea netede sa le asimileze,
prea ondulate sa le deconspire.

Mi-ar placea sa vad acrobatiile tale fiebinti
stingandu-se treptat in fibre de cearsaf sifonat
de parca nu demult toata ai ars;
miscarile ce trasforma camera complicat
ca nici nu mai ai loc sa cazi
pe dupa pat.

Mi-ar placea sa asist la topirea ta desculta
in special atunci cand nu mai patineaza spre refuz.
Cand intr-o pasagera stare inflamabila cauti cu ambele maini intinse
straini pe care i-ai putea iubi
rapid, alunecos, stingher,
pana la capat.

Mi-ar placea sa vad cum dimineata ramai dezbracata de respingeri...
aproape goala,
asa fara sa clipesti,
fara sa adormi,
fara sa ti se para scandalos ca suspensiile se formeaza din trei puncte
tinandu-se unul dupa altul
chiar daca nu s-au gustat niciodata.