marți, 29 ianuarie 2013

eu pot anticipa


Amandoi stim ca imbratisarea noastra ar arata ca un om care se ineaca. Ar fi privita ca un atentat la doborarea unor cladiri corporatiste de sticla (gemene sau nu);
In orice caz, soferii de taxi s-ar uita urat cel putin la mine.

Amandoi stim ca ne putem vedea doar daca tinem ochii inchisi. Sau daca inchidem ochii altora. Si cand nici asta nu va mai fi suficient atunci unul dintre noi nu va mai putea clipi la fel de natural pentru mult timp.

Curand, cand nu va mai fi de ajuns, te vor deranja pana si picaturile din parul meu ud pe parchet, rezonanta zambetelor mele izbite de pereti sau poate… ce stiu eu, forma calcaielor.

Amandoi stim ca nu tanjim decat la ocazia sa ne anulam unul altuia iluziile. Sau macar tu mie..
Intindem mainile pana la extema lor elastica, dupa un schimb illicit de pacate, pentru ca mai apoi sa ne intrebam de unde regretele din palma.

De parca n-ar fi de ajuns, stim inclusiv ca totul s-ar termina cu o vizita la Ikea. Pentru ca vei avea nevoie de perne care sa nu fi absorbit atatea dupamiezi  in care tu te lasai de fumat ca sa savurezi mirosul meu de planete…

Si.. ar mai fi un motiv. 
Poate cel mai bun dintre toate:

marea in care eu sunt deja inecata.

joi, 10 ianuarie 2013

antecedente

ma privesti ca si cand un sarut iti astupa gura.
al cui?
de parca nu-ti amintesti de revoltele fierbinti sustinute in noapte cand noi tocmai ce am fost inamici , aliati, si toate-odata, apoi iar inamici, apoi iar aliati apoi... de parca inca te gandesti pe ce pozitii am sfarsit. credeam ca fericiti..
te pasioneaza brusc zgomotul rotilor de tramvai, pe care le asculti cu interesul cu care ascultai odata simfonia blugilor mei in contact cu urmele de atingeri de pe coapse; acea inclinare a capului care dadea semnalul ca nu te-ai saturat de dezbracari.
nu te impotrivesti cand sesizarile mele neexprimate ma cara pe brate de piatra spre febra zvapaiata a milioanelor de dubii in care tu esti, sau, dupa caz, nu esti al meu, ma mai iubesti, nu ma iubesti, nu m-ai iubit, ma minti, nu mai vii..  

si cand incep sa ma salbaticesc de-atatea spaime, imi spanzuri toate panicile cu alt sarut.
mereu al meu, mereu pecetluind setea de altele.
mereu promit ca n-o sa-l uit pe ultimul ca sa-l pot recunoaste si compara cu ce voi gasi pe buzele tale maine!