luni, 22 noiembrie 2010

tuturor persoanelor a III-a

Ploaia de ieri nu a fost complet uda,
nici rece,
nici atat de straina cum par de obicei ploile cand eu sunt desert.
Doar cat sa nu mi se mai para cald intre atatea soptiri cu timbru diferit,
suficient sa-mi aduc aminte ca am fost rugata printr-un alfabet al strangerilor fortate de mana
sa nu ucid
sau, dupa caz, sa nu uit sa resuscitez.
Sa nu uit in general..


Cateodata cand ploua simt nevoia sa spun fiecaruia:
poate nu iti dai seama dar... tu esti modul meu de a fi singura.