oricum e seara

Obişnuiam să te iubesc doar dimineaţa
Apoi lentilele îţi diluau ochii
Şi nu te mai iubeam
Până când nu te sileam să le sfărâmi.
Cioburile îi însângerau de fiecare dată
Pe ei, pe ochi.
În fiecare zi ştiai că o să doară
Rugina de pe pleoape.
Şi eu ştiam,
Insa pe mine
Nimic nu mă mai mişcă,
Nimicul nu mai doare.
Toţi polii se resping, mai ales Nordul,
Iar ritmul suna gol si neted
Pentru ca eu am deja praf pe inima.
Ştiai ca ştiu, dar nu-ţi păsa;
Nici mie... că te doare.
Ştiai c-aşa sunt eu
Şi eu ştiam ca ştii
Şi chiar dacă n-ai ştii
Ce-mi pasă?!
Oricum e seară...