luni, 20 aprilie 2009

izbirea unui puls


Rostogoleşte-ţi penele-n avânt,
Doar nu e pentru prima oară
Când mori...
Miroase a secară?

Nu, e doar briza cuvintelor deşarte;
Doar nu e prima dată
Când spui neadevăr...
De ce-ai inima spartă?

O voi reasambla.
Doar nu de mine a fost sfărâmată
În palma?
Pe ce culmi te mai poartă?

Ce vise îţi atârnă-n gânduri?
Doar nu i-am spus
Să tacă
Să nu mai bată-n plus?

Ce inimă...
Doar ştie că o pot zdrobi
Din nou!
Şi ştie că te pot robi...

Se va prelinge pe podele
Iar tu, cel orb
Te vei întinde după ea
Ce inimă... de-ar fi inima mea...

Să facem schimb!
Doar nu ţi-e teamă
Că voi rămâne eu cu două
Iar tu neluat în seamă?

Ţine-o pe-a mea-n avans!
Doar ştii că n-am nevoie
Cu-adevarat de ea
E doar pentru colecţie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu