Mi-ai smuls vara din par, de pe buze, din buzunarul stang
si m-ai facut sa-mi amintesc ca toamna m-a nascocit de fapt.
Ca hohotele ei de ploi s-au evaporat sa mi se decanteze visele,
ca a facut clipele sa se miste ritmic pentru mine
si mi-a impins timpul intr-un sens doar al meu.
Mi-ai scufundat simturile intr-un tipar distinct de rime,
cu deghizari ce freamata sa eclipseze inimi,
si ratacita printre porii unui deja-vu in versuri
am acceptat sa iau de mana toamna,
s-o las sa-mi amprenteze parul, buzele,
sa-mi umple toate buzunarele in care tu nu te ascundeai de vant.
Te-am cautat acum ceva timp printre gandurile mele veline
si ele au negat ca te-ar fi vazut vreodata...
pe tine, sau vara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu